joi, 3 iulie 2008

ULTIMUL CEZAR ROMAN AL VALAHIEI SI MIRCEA CEL BATRAN

Dupa impunerea lui Ioan Contacuzino ca imparat la Constantinopol, situatia balcanica ramane stabila iar in timpul regelui Athanasie al Valahiei asistam in anul 1377 si la ulterioara afirmare a lui Radu I, care preia afacerile statului romanesc al valahiei in nordul Dunarii.Intarirea puterii lui Radu I are loc in anul 1383 cand noul rege al Valahiei este Ioan Duca Paleologul si cu aceasta ocazie reuseste sa-l impuna prin asociere in partea vestica al regatului(Ragusa) pe fiul sau Dan I, fratele lui Mircea cel Batran.
Intrarea pe scena in prim-planul politicii balcanice a lui Mircea cel Batran se face contemporan cu regele succesor lui Ioan Duca Paleologul, adica Alexie Anghel care se intituleaza "Cezar la Valahiei".
Sfarsitul domniei lui Alexie Anghel corespunde cu sfarsitul primei domnii a lui Mircea cel Batran, adica in acelasi an si Mircea este obligat sa lase nordul in favoarea lui Vald I (anul 1394) cand turcii ocupa partea sudica a Valahiei cu Adrianopolul si Thessalia.
A doua parte a domniei lui Mircea incepe in anul 1397, iar nepotul sau Ioan este atestat ca principe in Ragusa(azi Dubrovnik), ceea ce afirma orasul Ragusa ca fiind capitala vestica a romanilor din Balcani.
Amintim ca nepotul lui Mircea nu este altceva decat continuatorul de drept al teritoriilor mostenite de la tatal sau Dan I, iar Mircea a avut in el continuatorul firesc al familiei si al statului.
Dupa cum se stie, fii lui Mircea au avut teritorii in administratie prin mostenire, si ma refer la Vald Dracul care este pomenit in Transilvania chiar de catre cronicile maghiare, si asta pentru ca sotia lui Mircea cel Batran , pe nume doamna Mara era o mare latifundiara nu numai in Transilvania dar si in Ungaria.

marți, 1 iulie 2008

SITUATIA VALAHIEI INTRE 1310 SI 1355


Daca Litovoi a reusit sa controleze o mare parte a teritoriilor locuite de romani in defavoarea lui Caliman II , dupa anul 1300 au loc importante evenimente care leaga ulterior provinciile si capeteniile romanesti ale Valahiei de Constantinopol .

Astfel Bogdan, dupa 1300 se afirma pe partea Moldo-valaha.

Urmeaza in anul 1310 Basarab care administreaza nordul Dunarii si partile de sud apartinand taratului de Vidin.

In anul 1315 Matei Cantacuzino ajunge despot in Morea Peloponezului, iar dupa 1328 pana in 1341 la Constantinopol este Andronic III Paleologul . In urma bataliei de la Posada din 1330 dintre Basarab si Robert d'Anjou,in afara de extinderea influentei lui Basarab in Transilvania. inregistram si pe Radu cu principatul sau pana pe Istria(un principat format, se pare, din romano-istrieni,dalmatieni si mauro-vlahi (teritoriul Bosniac de azi) .

In sudul Dunarii alianta dintre romani si serbi dau nastere cu Stefan Dusan (1346-1355) la formarea noului stat unitar balcanic . Ioan Cantacuzino din rege al Valahiei ajunge din 1347 pana in 1355 imparat la Constantinopol. In urma sustinerii pe care a avut-o Ioan Cantacuzino din partea lui Stefan Dusan , acestuia din urma i se ofera titlul de co-regent ceea ce aduce pentru prima oara unui sarb titlul de imparat prin co-regenta .Aceasta explica mai bine si alianta lui Basarab cu serbii din acea vreme.

Astfel asistam la reunirea balcanilor sub un stat valah unde Ioan Cantacuzino au avut rol determinant . Continuarea acestui nou tip de conducere este asigurata si cu serbul Stefan Uros V din anul 1355 pana in anul 1371, chiar daca la Constantinopol dupa 1355 este Matei Cantacuzino, (fratele lui Ioan), incat doar partea Moreei Peloponezului si partea de sud a Taratul de Tarnovo raman sub conducerea acestuia, restul balcanilor cunoaste in contiunare o unitate statala pana in 1371.

De notat ca rege al Valahiei este in aceasta perioada Atanasie si doar dupa 1383 ajunge rege al Valahiei Ioan Duca Paleologul, ceea ce face ca familia Paleologilor sa asigure ulterior administrarea Constantinopolului pana in 1453.Practic dupa 1300 obtinerea titlului de rege al Valahiei constituia anticamerea pentru a ajunge imparat la Constantinopol. Acest stil se conserva si azi la romani in ritul bisericii orotdoxe unde mitropolitul Moldovei are sansa cea mai mare de a deveni Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane.